sebant.ro

Acesta este un alt proiect pe care, de data aceasta, nu l-am mai inscris in nici un concurs 🙂

Dupa cum ii spune numele este o aplicatie controlata Web cu ajutorul careia, momentan, pot monitoriza temperatura din apartament si pot porni sau opri centrala termica din orice colt al lumii care are conexiune Internet.

Fig.1 Interfata client

Dupa cum se poate vedea in figura urmatoare, sistemul este conectat in paralel la termostatul centralei termice.

Fig.2  Schema bloc a ansamblului

Mai in detaliu, sistemul este constituit dintr-un controller (Arduino board) la care am atasat un Etehrnet shield, un senzor LM50 de temperatura si un releu care poate comuta linii de 230V 5A… numai bun pentru CT (Centrala Termica).

Fig.3 Schema detaliata a intregului sistem

Bineinteles ca “jucarica” mai poate fi imbunatatita si in principiu va capata noi functionalitati, dar deocamdata sunt foarte mandru de ceea ce a iesit.

Sunt constient ca nu am (re)inventat roata si de aceea, ce merita cu adevarat povestit este modalitatea in care am facut “release” la proiect.

Asadar, acum doua-trei zile, dupa ce a functionat intins pe podea cu fire, prelungitoare si alte alea, inginerul de calitate (a se citi Husi) mi-a dat ultimatum: “Trebuie sa arate frumos. Sa nu se vada nici un fir!” Adevarul e ca nici mie nu mi-ar fi placut sa fie o adevarata matzaraie prin casa dintr-o camera in alta. Asa ca m-am conformat: imi trebuia un cablu potrivit pe care urma sa il “pozez” pe sub plinta de la termostat-ul vechi pana in camera de lucru.  Am plecat de la birou direct la Ambient sa cumpar cablul si am estimat eu vreo 5 metri… care s-au dovedit insuficienti. Eram foarte suparat si frustrat. As fi vrut sa il am gata in ziua respectiva ca sa ma pot apuca de alte proiecte. M-am tot sucit si invartit prin casa gandindu-ma cum sa leg si sa prelungesc cateva fire, dar era impotriva principiilor mele plus ca de aia ma si dusesem la magazin sa cumpar cablu… ca sa fie dintr-o bucata si nu innadit. Si cum stateam asa si ma gandeam, la un moment dat mi-a trecut prin cap ca as putea sa ma mai duc o data pana la magazin si sa cumpar alta bucata de cablu, de data aceasta suficienta. M-am uitat pe Internet la program: la 9 inchidea. Era 8:30. Inca 5 minute au trecut in care m-am gandit daca am sau nu timp sa ajung si sa cumpar. Tot inginerul de calitate mi-a oferit suport si a insistat sa merg. Intr-un minut eram imbracat si dupa inca vreo doua in masina.

Precizare 1. Sebant, adica Eu, conduce incet si preventiv. Rar depaseste viteza legala si inca si mai rar in oras, dar de data asta eram hotarat sa fac “release” la proiect cu orice pret.

Deci eram decis sa calc acceleratia atata cat se putea fara sa risc totusi vreun accident. Singura teama era sa nu ma prinda radar-ul 🙂 Dar “-In fine”, mi-am zis, “-O fac”. Si am plecat in tromba. Primii doi kilometri am mers repede si nu prea pentru ca imi aparea cate unul care ma tinea. Apoi dupa primul semafor, imi apare in fata o Honda Civic. Pleaca tipul de la semafor cu demaraj. Ma tin dupa el. Surpriza, si el se grabea undeva. In gandul, capului din mintea mea mi-am zis “-Asta e! Trebuie sa ma tin dupa asta cat pot. Daca trecem pe langa Radar, macar il vede pe asta din fata mai intai si poate scap!” Si i-am dat gaz. Asta din fata ori se grabea ori se ambitionase ca ii stateam chiar in fund. Depasea el, depaseam si eu. Facea dreapta, codita dupa el. Evita un pieton, “remorca Grande Punto” la fel.  Intra in giratoriu pe banda din dreapta si eu la fel. A crosetat el vreo doi pe care eu i-am ratat. In rest 70-80km/h cred ca a fost media. Cert e ca soarta a vrut sa mergem in tandem pana la destinatia mea. El s-a dus mai departe… 🙁 as fi vrut sa ii multumesc, pentru ca inainte cu 10 minute sa inchida magazinul, am intrat triumfator pe usa. Era evident ca toata lumea ma privea cu ura: vanzatorii de pe raioane dadeau cu mop-ul, iar eu in urma lor lasam urme pe podea, la casa se inchideau calculatoarele. Dar eu vroiam 10m de cablu MYYUP 2×0,75.  Pe care i-am luat.

Foarte linistit ma sui in masina, aveam toate sansele sa fac traseul respectiv dus-intors mai repede decat ar fi facut-o orice cocalar cu X5 sau Touareg, dar nu mai era cazul. Eu imi atinsesem target-ul.  Asa ca pe drumul de intoarcere am mers regulamentar.

Sa revenim, asadar eram in masina fericit, cand, suna telefonul. Era Husi. Ii raspund glorios. Ma intreaba unde sunt, ii raspund sperand sa o impresionez, dar tonul vocii ei nu era deloc promitator. Si urmeaza bomba: “-Seby stii ca ai baut nu?” Nu m-am putut abtine si singurul raspuns a fost “-Fuck, fuck, fuck!” de mai multe ori. Intr-adevar bausem un pahar de vin.

Precizare 2. Sebant, adica Eu, bea alcool foarte rar si atunci foarte putin si daca se intampla sa bea, atunci in nici un caz nu conduce.

Eram in giratoriu cu Calea Poplacii injuram si ma gandeam ce sa fac sa evit pe cat posibil o intalnire neplanificata cu Politia. La vremea respectiva accesul in Valea Aurie se putea face doar pe Calea Dumbravii, pe Calea Poplacii lucrandu-se de cateva luni. Stiam ca pe Calea Dumbravii colt cu Valea Aurie sta politia foarte des asa ca mi-am amintit ca m-a dus un taximetrist pe Calea Poplacii o data prin santierul de pe strada. Speram sa mai fie accesibil. Nu era voie, dar m-am strecurat printre canale, gropi, mormane de pamant, utilaje, excavatoare, masinile riveranilor parcate la intamplare si intr-un final ajung in cartier. Cu morcovul infipt in fund pana la frunze ma simteam si mai victorios (aburii alcoolului probabil 🙂 Erau foarte putine sanse sa se mai intample ceva. Fac dreapta si in capul strazii Agarbiciu cu cine credeti ca ma intalnesc? Echipaj de politie auto+ 3 sticletzi 🙂

M-am uitat cu coada ochiului inmarmurit de frica: “-Huh! Am scapat. Nu sunt de la circulatie! Multumesc!”